Cazanele Dunarii

Cazanele Dunarii
Suprafata 215 ha
Localizarea
La sud-vest si nord-est de localitatea Dubova, intre Valea Ogradena si Oga-sul Turcului. In aceasta zona Dunarea strabate cea mai ingusta si mai grandioasa zona a Defileului Dunarii, Cazanele Mari fiind despartite de Cazanele Mici de bazinetul Dubova.

Obiectul ocrotirii
Prin Cazanele Dunarii se intelege portiunea de defileu cuprinsa intre gurile de varsare a raurilor Plavisevita (in sud) si Ogradena (in nord), formand o unitate geomorfologica bine individualizata. Bazinetul miocen de la Dubova imparte Ca-zanele Dunarii in doua portiuni distincte: Cazanele Mari si Cazanele Mici. Intre bazinetul Dubovei si Plavisevita sunt Cazanele Mari. Cu o lungime de 3,8 km , ele sunt formate din Dealul Ciucaru Mare (318 m), ai carui pereti abrupti margi-nesc latura stanga a fluviului si din Dealul Stirbatul Mare (768 m) situat pe teri-toriul Serbiei. Intre bazinetul Dubovei si Ogradena se afla Cazanele Mici, avand 3,6 km lungime. Ele sunt alcatuite din Dealul Ciucaru Mic (313 m) si Dealul Stirbatul Mic pe teritoriul Serbiei (626 m).

Flora din zona Cazanelor contine multe elemente submediteraneene in amestec cu cele central-europene. La baza abruptului se intalnesc arborete de fag european (Fagus silvatica), fag de Crimeea (Fagus taurica), fag oriental (Fagus orientalis ), carpinita, mojdrean, jugastrul Cazanelor sau artar trilobat (Acer mon-spessulanum), alun turcesc. In zonele cele mai insorite creste cerul (Quercus cerris), alaturi de stejar pufos (Quercus pubescens), gorunul (Quercus dale-champii, Q. polycarpa), liliacul salbatic (Syringa vulgaris). In zonele umbrite, la numai 120 m altitudine, se dezvolta tisa (Taxus baccata ), relict tertiar si monu-ment al naturii.

Alte specii de plante ocrotite in cadrul rezervatiei mai sunt: laleaua Caza-nelor (Tulipa hungarica), stanjenelul de stanca (Iris reichenbachii), clopoteii Cazanelor (Campanula crassipes), sipica de rape (Cephalaria laevigata), sapu-narita rosie (Saponaria glutinosa), cornutul (Cerastium banaticum), colilia ( Sti-pa aristela, Stipa danubialis) etc.

Relieful carstic este bine reprezentat atat prin forme de suprafata (lapiezuri si campuri de lapiezuri - specifice mai ales Cazanelor mici, doline si uvale - ce dau nota dominanta a Cazanelor Mari), cat si de adancime (au fost identificate 7 pesteri, cu o lungime totala de 2155 m, din care cea mai importanta este pestera Ponicova). La intrarea in pestera Ponicova, paraul cu acelasi nume creeaza niste chei scurte si salbatice si un pod natural lung de circa 25 m si inalt de 6 - 8 m. Aceasta pestera are o lungime totala de 1666 m, strabatand Ciucaru Mare si iesind in Dunare.


Autor: Bodea Raul