Regiunea Turistica Muntii Banatului

Muntii Banatului
Cuprinsi intre Defileul Dunarii in sud, culoarul Timis-Cerna in est, Campia Lugojului in nord si o succesiune de dealuri in vest, Muntii Banatului reprezinta subdiviziunea sudica a Carpatilor Occidentali.
Ei par o continuare fireasca a Carpatilor Meridionali spre vest, dincolo de culoarul Timis-Cerna, in lungul caruia se afla la o altitudine cu 1000 m mai sca-zuta.

Relief si subdiviziuni in Muntii Banatului

Altitudinile medii sunt sub 1.000 m, iar altitudinile cele mai mari sunt in Semenic (1445 m) si Muntii Almajului (1228 m. in Vf. Svinecea Mare Muntii Banatului sunt formati in mod predominant din sisturi cristaline la care se adauga calcare, flis si roci vulcanice. Arealele calcaroase au un relief carstic foarte re-prezentativ: pesteri (Pestera Comarnic), chei (Cheile Minisului, Cheile Nerei, Cheile Carasului), cursuri subterane, izvoare carstice, vai seci.

Pe flis se dezvolta forme de relief structural, iar pe sisturile cristaline s-au conservat formale de modelare ciclica (platformele de eroziune), mai reduse alti-tudinal decat in Carpatii Meridionali. In partea de vest si nord Muntii Banatului sunt marginiti de o bordura deluroasa formata din straturi sedimentare friabile (depuneri submarine si litorale din timpul pliocenului) cvasiorizontale si acumu-lari de pietrisuri si nisipuri piemontane. Partea centrala o constituie Muntii Seme-nicului, mai inalti, cu platforme largi pe culmi si vai adanci pe margini. Zona de izvoare a Barzavei, Nerei si Timisului a constituit o regiune cu vechi asezari per-manente situate la altitudine. Spre deosebire de Muntii Semenic, alcatuiti din sis-turi cristaline, Muntii Aninei, situati spre vest in continuarea acestora, cu o struc-tura si petrografie foarte complicata in care calcarele ocupa suprafete importante si dau forme reprezentative. La nord de zona Semenic - Anina se dezvolta, pe Valea Nerei, Depresiunea Almajului (Bozovici), o depresiune intramontana ca pozitie; in sudul acesteia Muntii Almajului, mai inalti, au la interferenta cu Duna-rea un relief spectaculos indeosebi in zona Cazanelor. Fasia calcaroasa este conti-nuata din Muntii Aninei in Muntii Locvei iar la intersectia ei cu Valea Nerei s-au dezvoltat Cheile Nerei. Muntii Banatului continua spre nord-vest, dincolo de De-presiunea Caras-Ezeris cu Muntii Dognecei, mai josi (615m) si inecati in sedimente.

Clima, hidrografia si invelisul biogeografic in Muntii Banatului.
Climatul montan este restrans la arealele mai inalte, iar climatul de dealuri caracterizeaza depresiunile si muntii josi.
Influentele submediteraneene (Austrul, precipitatii si toamne, temperaturi medii ridicate si ierni mai blande) caracterizeaza ansamblul Muntilor Banatului. In depresiuni si pe latura nordica bat vanturi de tip foen, iar in Depresiunea Almajului si culoarul Timis-Cerna se produc inversiuni termice. Cel mai impor-tant curs de apa este Dunarea, care intre intrarea sa in tara (Bazias) si Orsova for-meaza o zona de defileu, Defileul Dunarii.
In regim natural Dunarea avea o succesiune de bazinete si sectoare mai inguste (cum sunt Cazanele), in prezent, datorita construirii S.H.N. Portile de Fier, cursul Dunarii a fost transformat intr-un lac, foarte lung si ingust, cu nume-roase golfuri in zona confluentelor.
Dunarea primeste ca afluenti directi pe Caras (in exteriorul tarii), Nera (la Bazias) si Cerna (la Orsova). Spre nord raurile sunt adunate de Timis (inclusiv Barzava). In afara lacului de pe Dunare, in Muntii Banatului exista cateva lacuri mici pentru hidroenergie si alimentare cu apa (pe Barzava si Timis) si lacuri cars-tice semipermanente.
In Muntii Aninei exista mari acumulari de ape subterane. Vegetatia este formata din paduri de stejar termofil (cu cer, garnita), paduri de fag cu carpen, paduri de fag, si la partea superioara in amestec cu conifere.
Exista specii submediteraneene, indeosebi in Defileul Dunarii. Fauna corespunde etajelor de vegetatie cu prezenta unor elemente submediteraneene. Predomina, dintre soluri, cambisolurile (brune si brune acide) si molisolurile de tip redzine (pe roci calcaroase).

Autor: Bodea Raul