Castiga un WEEKEND GRATUIT + mic dejun pentru 2 persoane la Pensiunea Casa Ana *** din Predeal !

close, inchide

Bran - Ciubotea - Cabana Virful Omu, trasee montane


Harta Traseu Montan : Bran - Ciubotea - Cabana Virful Omu

traseu montan Bran - Ciubotea - Cabana Virful Omu, harta Bran - Ciubotea - Cabana Virful Omu Pentru a vedea harta la dimensiune mare, faceti click pe imagine.

Prezentare Traseu Montan : Bran - Ciubotea - Cabana Virful Omu

BRAN — CIUBOTEA — CAB. VF. OMU

Marcaj: triunghi galben. Timp: 6—7 ore. Diferenta de nivel: -+- 1 680 m (urca 1 590 m; coboara l00 m; urca 190 m). Traseu nerecomandabil pe timp nefavorabil.

 

Traseul porneste din soseaua nationala Brasov-Cîmpulung, din punctul de ramificatie a soselei comunale spre satul Bran-Poarta. Urmam aceasta sosea spre SE prin sat si dupa circa ½ ora ajungem la ramificatia de drumuri din punctul Podul Oprisului, în dreptul km 2 al soselei si la circa 4 min. de mers din dreptul bisericii (825 m). La stînga spre Vf. Omu prin Clincea (marcaj banda rosie).

Traseul continua spre dreapta în lungul vaii Poarta pe druniul carosabil, printre case si fînete.

 

Peisajul e dominat aici de silueta culmilor versantului transilvanean al Bucegilor; de la stînga la dreapta: Velicanu si în prelungirea acestuia culmea muntelui ̃iganesti, muntele Scara si dedesubt coama Zanoaga, apoi muntele Gaura, înainte se ridica impunatoare magura împadurita Gogu, Noaghiei (1 648 m) despartita de stîncariile abruptului Gaurei printr-o sea larga, dincolo de care se zareste abruptul Gutanului.

 

Drumul iese curînd din sat si continua prin izlazuri apoi intra în padure urmînd firul vaii Poarta, trece printr-o poiana larga (965 m) si apoi printre raristi de padure ne conduce dupa 45—50 min. de la Podul Oprisului într-o a doua poiana la o ramificatie de drumuri (stîlp indicator, 995 m).

Înainte prin poiana, spre Vf. Omu prin V. Gaura (marcaj cruce rosie).

Traseul nostru urmeaza drumul carosabil la stînga în lungul apei, prin padure si dupa 20—25 min. de la ramificatie traversam V. Urlatoarea Clincei ce vine din stînga, în punctul de confluenta a acesteia cu V. Poarta (1 080 m). De aici continuam în urcus înca circa 120 pasi si apoi parasim drumul

în lungul vaii, prinzînd ½ la stînga poteca în urcus pieptis în padure, pe coama larga dintre vaile Urlatoarea Clincei si Urlatoarea Mica. Dupa circa 15 min. iesim în Poiana Ciubotei la Casa de Vînatoare (1 195 m).

 

Din mijlocul poienii se observa: spre N, peste vale, culmea împadurita Zanoaga: spre NE, piciorul muntelui Clincea; spre E, V. Urlatoarea Clincii si în fund muntele ̃iganesti; spre SE, Coltii Ciubotei; spre SSE, muntele Gaura; spre VSV, Gogu Noaghiei; spre VNV, în fund, masivul Piatra Craiului.

 

Urcam direct prin poiana si la extremitatea de sud a acesteia (1 260 m) prindem poteca în urcus prin molidis, la început în panta pronuntata, apoi mai usor de-a coasta pe fata dinspre V. Urlatoarea Mica si iarasi pieptis pe aceasta fata. De la circa 1 360 m altitudine în sus, firul vaii glaciare Urlatoarea Mica ce cade în dreapta este acoperit cu imensele bolovanisuri ale morenei frontale a vaii din care tîsneste un izvor puternic (Urlatoarea).

Trecînd printr-o zona de stîncarii (Pietrele Scrise) poteca urca pronuntat prin padure si dupa 45—50 min. de la Casa de Vînatoare ne conduce în Poiana Ciubotei de Sus, situata în caldarea inferioara a vaii Urlatoarea Mica (care de aici în sus ia numele de V. Ciubotei sau Catunul Ciubotei), lînga o tîrla de oi (1 640 m).

De aici continuam urcusul pieptis pe poiana de pe flancul Piciorului Ciubotei (stînga vaii cum urcam), pe lînga marginea padurii. Dincolo de vale, în dreapta, se ridica Peretele Ciubotei si Coltii Ciubotei. Trecem pe sub o zona de stîncarii cu jnepeni si dupa circa ½ ora din poiana, poteca ne conduce la limita superioara a padurii, într-o mica sea, în marginea de jos a caldarii mijlocii a vaii (1 775 m). În fund, deasupra obîrsiilor vaii se ridica culmea fierastruita de tancuri stîncoase (Coltii ̃iganestilor) si strajuita de silueta simetrica a Turnului ̃iganestilor.

Poteca se asterne pe fundul caldarii urcînd de-a coasta prin pajisti cu bolovanisuri si pîlcuri de urzici pe malul drept al vaii (stînga cum urcam); traverseaza apoi firul vaii, se angajeaza în urcus pieptis pe coasta cu bolovanis ce formeaza treapta dintre caldarea mijlocie si superioara si ne conduce pe pragul acestei din urma caldari, în Catunul Ciubotei (1 965 m). Înainte, în peretii ce închid caldarea se observa un imens bloc de calcare prins în masa conglomeratelor.

Continuam în urcus usor pe platforma caldarii tinînd aproape de marginea din dreapta si dupa 12—15 min. de la intrarea în caldare ne apropiem mult de peretele din fund, ajungînd într-un punct (2 045 m) în care traseul se orienteaza brusc catre dreapta si înapoi spre vest (atentie la marcaj!). Astfel, din acest punct poteca urmeaza flancul caldarii în urcus usor de-a coasta, apoi pieptis pe o mica portiune de-a lungul unei sistoace cu bolovanis si iarasi de-a coasta catre dreapta, iesind din caldare. dupa 8—10 min. din fundul vaii, pe o muchie, în dreptul unui stîlp de marcaj (2 120 m).

Din acest punct urcam direct în lungul muchiei spre SE, pe poteca denumita odinioara Drumul Arvatilor[1], lasînd în dreapta V. Steioarei, peste vale în ultimul plan muntele Gaura, iar înapoi jos, Coltii Ciubotei. Avînd mereu în dreapta Fata Frumoasa, larga coasta cu tufarisuri întinse de smirdar (Rhododendron kotschyi), urmam muchia ce margineste aceasta coasta cu abrupturile de la obîrsia vaii Ciubotea si dupa circa 30 min. de la iesirea din caldare ajungem lînga un mic pinten stîncos (2 320 m), de unde catre dreapta porneste Brîna de Sus a Gaurei, larg pridvor înierbat ce încinge baza peretilor de calcare de sub Vf. Lancia (2 275 m). Dupa înca 10—15 min. de urcus iesim în Culmea Scara pe larga platforma înclinata ce formeaza Podul Spintecaturilor (2 380 m), avînd în dreapta adînca depresiune a vaii Gaura.

Continuam în urcus foarte usor de-a coasta spre ESE prin pajistea scunda si dupa circa 10 min. Întîlnim venind dinspre stînga drumul de la Bran prin Clincea (stîlp indicator, 2415 m). Urcusul înceteaza curînd în marginea platoului vîrfului Scara.

 

De aici se observa: spre N, la 85—90 pasi distanta, Vf. Scara (2 421 m); spre ENE, pe creasta, Vf. Padina Crucii (bloc de calcare albe) si în prelungire, în fund, Bucsoiu; spre E, Vf. Omu; spre ESE, Vf. Bucura si mai la dreapta, Vf. Gavanele (din calcare, 2472 m); spre SE, Coltii Obîrsiei (2488 m); spre SSE, Obîrsia si mai la dreapta în primul plan peste vale, Vf. Doamnele (2 4G1 m); spre S, în fund, Zanoaga, (1789 m); spre SSV, în fund, culmea Strungele Mari si ªeaua Strunga si putin mai la stînga, într-un plan mai apropiat, vîrful secundar al Batrînei (2 164 m), rotunjit si cu jnepenisuri; spre SV, Culmea Gutanului cu stîncarii de calcare si jnepenisuri.

 

Din acest punct, poteca urmînd culmea Scara începe sa coboare pe sub creasta si curînd ne conduce într-o sea la obîrsia Hornului Mare al ̃iganestilor (2 385 m) prin care jos, la circa 400 m diferenta de nivel se zareste fundul vaii ̃iganesti. Continuam coborîsul usor pe flancul sudic al crestei care aici culmina cu 2 blocuri de calcare albe (cel dinspre est, Vf. Padina Crucii) si dupa circa 10 min, ajungem în Curmatura Hornurilor la obîrsia Hornului Mare al Malaestilor, deasupra caldarii superioare a vaii Malaesti, unde întîlnim venind din dreapta drumul (marcat cu cruce rosie) de la Bran prin V. Gaura (2315 m). Dupa l00 pasi mai departe trecem pe la obîrsia Hornului Mic prin care se zareste în vale cabana Malaesti. Urcam usor pe flancul sudic si iesim din nou pe o creasta, unde curînd întîlnim drumul ce vine din stînga din V. Malaesti (2 385 m). De aici, un urcus usor si continuu de circa 15 min. ne conduce pe Vf. Omu, la cabana Vf. Omu 1 (2 507 m).


[1] Arvatii erau tîlhari proveniti din resturile eteristilor lui Ipsilanu si alti dezertori sîrbi, bulgari si turci, care pe la 1821—23 jefuiau în munti pe boierii pribegi ce se înapoiau în tara de la Brasov, unde se refugiasera în timpul razmeritei, ca si pe negustori si alti calatori. Impotriva lor s-a pornit apoi urmarire si cei care au scapat s-au asezat în satele din trecatoarea Branului, urmasii lor purtînd pîna astazi porecla de „arvati". Vornicul Androne Verescu, în însemnarile lui scrie: „In acelasi an 1821 nevoia m-a dus. .. tocmai în Plaiul Pelesului la masuratoarea muntilor mei ... Cu nespusa grija si mare naduf am gatit treaba asta, ca a fost pe vreme de zavera si de bajenie si chiar prin pustietatile acelea neumblate misunau tîlharii de arvati".


romanian languageenglish language
 

Cauta Cazare

Exemplu: Sinaia , Hotel Continental , Valea Prahovei

 
 

Articole recente

Judetul Alba - obiective turistice

statiunea fantanele belis - o recreere de neuitat

ce imi place la - Paraul Rece

atractii turistice - Valea Prahovei

Litoral - Saturn

Zona turistica - Sfantu Gheorghe delta

Sinaia - zona turistica

slanic moldova - statiune balneara

Baile Felix - vacanta de vis

Zona Bicaz - peisaj

 
 

Aboneaza-te la Newsletter !

Cele mai noi oferte de cazare .

E-mail: 

 
 

Oferte de cazare

Poze Hotel Marea Neagra

Hotel Marea Neagra

Hotelul Marea Neagra este situat in statiunea Mamaia, la 50m de plaja, inconjurat de multa verdeata ... [ cazare Hotel Marea Neagra ]

Poze Hotel Turist suior

Hotel Turist suior

Sunt unele locuri despre care multi dintre noi nici nu stiu ca exista. Sunt unele locuri altfel ... [ cazare Hotel Turist suior ]

Poze Hotel SPORT

Hotel SPORT

Situat în staţiunea turistică EFORIE NORD, la o distanţă aproximativ egală ... [ cazare Hotel SPORT ]

Poze Hotel Cabana Vanatorilor

Hotel Cabana Vanatorilor

Situat la cea mai mare inaltime din Romania (la 1.100 m altitudine), la 25 km sud de orasul Brasov, ... [ cazare Hotel Cabana Vanatorilor ]

 
 

Tag-uri Cazare

 

administreaza cont

concurs online, concurs turism

PUBLICITATE

Aici poate fi oferta ta !

Pentru cei care doresc ca oferta lor sa fie listata aici puteti sa ne contactati, pentru a obtine mai multe detalii , folosind formularul din pagina de contact .