Castiga un WEEKEND GRATUIT + mic dejun pentru 2 persoane la Pensiunea Casa Ana *** din Predeal !

close, inchide

Busteni - Poiana Costilei - Seaua Capatinii Porcului - Bucsoiu - cabana Vf Omu, trasee montane


Harta Traseu Montan : Busteni - Poiana Costilei - Seaua Capatinii Porcului - Bucsoiu - cabana Vf Omu

traseu montan Busteni - Poiana Costilei - Seaua Capatinii Porcului - Bucsoiu - cabana Vf Omu, harta Busteni - Poiana Costilei - Seaua Capatinii Porcului - Bucsoiu - cabana Vf Omu Pentru a vedea harta la dimensiune mare, faceti click pe imagine.

Prezentare Traseu Montan : Busteni - Poiana Costilei - Seaua Capatinii Porcului - Bucsoiu - cabana Vf Omu

BUȘTENl — POIANA COȘTILEI — ȘEAUA CĂPĂȚÎNII PORCULUI — BUCȘOIU — CAB. VF. OMU

Marcaj: triunghi rosu pîna la ramificatia 3 (Prepeleac), apoi banda rosie. Timp: 6—7½ ore. Diferenta de nivel: + 1 620 m (urca 475 m; coboara 50 m; urca 170 m; coboara 75 m; urca 1 085 m; coboara 105 m; urca 120 m). Traseu nerecomandabil pe timp nefavorabil,


De la gara Busteni (883 m) urmam Bul. Libertatii (soseaua nationala) spre dreapta, trecem podul peste V. Alba si continuam la stînga pe str. Valea Alba, apoi la dreapta pe str. Costilei si în circa 15 min ajungem la cab. Caminul Alpin Busteni (925 m).

De aici urmam spre N strada care conduce în cîteva minute la marginea padurii, unde prindem poteca pe Plaiul Munticelu. Urcînd continuu prin padure, trecem printr-o serie de luminisuri si dupa ¾ —1 ora de la Caminul Alpin drumul ne conduce în poiana „La Masuratoarea Ursilor" (1 310 m), de unde spre stînga se desface poteca spre V. Alba.

Traseul continua înainte, apoi spre dreapta de-a coasta si dupa cîteva minute ajungem în punctul în care spre stînga în urcus se ramifica poteca spre refugiul alpin Costila (marcaj banda albastra). Dupa o portiune aproape orizontala a drumului coborîm o coasta repede, noroioasa, pentru a traversa V. Costilei, apoi nu departe de aici trecem firul vaii Galbinelelor si dupa 25—30 min de la Masuratoarea Ursilor iesim din padure în Poiana Costilei (1 360 m).


La circa l00 m de la intrarea în poiana se observa: spre N, Vf. Capatîna Porcului (1 597 m), împadurit; în dreapta acestuia, coama cu pajisti întinse si pîlcuri de molidis a muntelui Dihamu, iar în stînga Șeaua Capatînii Porcului si portiunea rasariteana a rnuntelui Moraru; spre E, dincolo de poiana, vîrful împadurit Gîlma Mare (1 482 m); spre V (de la dreapta spre stînga), în primul plan deasupra padurii Vf. Sentinela, apoi în fund, abruptul rasaritean al Costilei, cu Coltul Galbinelelor, Peretele Galbinelelor si Peretele Costilei.


Coborîm usor printre pîlcurile de molid de la marginea vestica a poienii si curînd ne apare în fata creasta si fata sudica a Morarului, iar în stînga, gura Vîlcelului Poienitii, împadurit si adîncit între stîncarii. Trecem pe lînga gardul rezervatiei naturale si apropiindu-ne de marginea nordica a poienii, spre stînga se defineste tot mai bine adînca depresiune a vaii Cerbului, iar pe directia Vîlcelului Poienitii, în fund, apare ca un turn stîncos Coltul Mare al Malinului. Drumul încaleca o gama scunda cu pîlcuri de molid, apoi dupa un scurt coborîs pe partea cealalta a coamei ne conduce la rascrucea de drumuri „Poiana Costilei" (1 320 m).

Ramificatia 1: La stînga, spre cab. Vf. Omu prin V. Cerbului (marcaj banda galbena); la dreapta, spre Busteni prin Gîlma (acelasi marcaj).

Traseul nostru continua înainte, catre N, în coborîs usor prin Poiana Vaii Cerbului, unde imediat traversam firul sec al vaii Malinului si apoi firul (obisnuit cu apa) al vaii Cerbului (1 310 m), trecînd astfel de pe muntele Costila pe muntele Moraru. Urcînd prin padure pe malul opus, trecem o coama, traversam V. Comorilor si continuam apoi în urcus usor de-a coasta prin padurea de la poalele Morarului. Dupa circa 30 min de la rascruce traversam V. Bujorilor si de aici, un urcus pieptis si scurt prin molidis ne conduce curînd în Poiana Morarului (1 480 m). În fata se deschide V. Morarului, iar în stînga perspectiva impresionanta a abruptului nordic al Morarului, dominata de silueta caracteristica a Coltilor Morarului.

Traversînd firul vaii Morarului poteca trece pe muntele Bucsoiu Mic si continua aproape orizontal printr-o poiana tîrlita, cu buruienisuri de stevie de munte (Rumex alpinus) si urzici. Coborîm apoi repede pe flancul dinspre V. Șipotului al Bucsoiului Mic, printr-un Buruienis cu plantatie tînara de molid, pe locul fostei paduri doborîta de vînt, pîna la marginea unui pîlc de molidis (1 405 m). Drumul urca apoi usor prin padure, apoi prin poiana larga cu raristi si pîlcuri de molid pîna în Șeaua Capatînii Porcului, la rascrucea de drumuri „Pichetul Rosu" (1 445 m)1.

Ramificatia 2: înainte, spre cab. Dihamu, 30—40 min, marcaj punct rosu (traseu 8 B); la dreapta, spre cab. Poiana Izvoarelor, 15 min., marcaj banda rosie (traseu 8 C).

Drumul nostru se continua catre V de-a lungul coamei. Curînd intram în molidisul de pe flancul nordic al Bucsoiului Mic, prin care urcam continuu si în 20—30 min iesim în Poiana Bucsoiului.

De aici se deschide perspectiva asupra vaii Bucsoiului si a crestelor stîncoase ce marginesc valea (stînga, Creasta Bucsoiul Mic sau Creasta Balaurului; dreapta, Creasta Vaii Rele). În mijlocul poienii poteca traverseaza firul vaii Bucsoiului (1 615 m), apoi descriind o curba larga catre dreapta, traverseaza Vîlceaua Bucsoaia si printr-un pîlc de molidis patrunde în alta poiana întinsa la poalele Crestei Vaii Rele.

De la marginea poienii urcam usor prin padure si curînd atingem o mica creasta cu covor de iarba frageda si muschi, „La Bataia Cocosilor"2, de unde, coborînd de partea cealalta, nu departe traversam V. Rea (1 625 m). De aici, drumul continua printr-un molidis des, urcînd si coborînd de-a coasta, traverseaza Vîlcelul îndracit si apoi urca pieptis prin cîteva serpentine, conducîndu-ne, dupa circa 1¼ ora de la ramificatie, la limita superioara a padurii, în poiana de pe crestetul aproape orizontal al unui pinten, în punctul „La Prepeleac" (1 750 m). Deasupra se ridica fata de NE a Bucsoiului, cu întinse tufarisuri de jneapan, anin de munte etc. si exemplare razlete de molid, larice si scorus de munte. Dincolo de pinten se deschide adîncitura Vîlcelului Prepeleacului.

Lasam în dreapta poteca veche spre fosta cabana Malaesti si la circa 30 pasi mai sus gasim stîlpul indicator de la ramificatia drumurilor.

Ramificatia 3: înainte, de-a coasta, spre cab. Malaesti, ¾—l ora, marcaj triunghi rosu (traseu 8 A).

Traseul nostru (marcat cu banda rosie) continua ½ la stînga în urcus pronuntat pe o carare ce se strecoara printre tufarisurile de jnepeni si anin de munte care acopera aici întreaga fata de NE a Bucsoiului. Dupa circa ½ ora de la Prepeleac, jnepenii încep sa se rareasca si poteca urca pieptis pe trepte de stînca, printre covoare de smirdar si pajisti presarate cu tufe scunde de jnepeni. La 2 040 m alt. traversam o brîna lata, care conduce spre stînga catre V. Rea (Brîna lui Stanila) 3, apoi continuam urcusul în panta accentuata pe o fata stîncoasa cu brînege înierbate si dupa ¾—1 ora de la Prepeleac ajungem pe o muchie „La Cununa Bucsoiului" (2 120 m).


De aici se observa: spre N si NE în fund, jos, Cîmpia Bîrsei; spre NNE, Postavaru; spre NE, Piatra Mare si jos, în primul plan, cabana Dihamu; spre NV, la orizont masivul Piatra Craiului, jos V. Malaesti si dincolo de vale, creasta Padina Crucii; spre V si NV în ultimul plan, culmea Țiganesti; spre VSV, culmea Scara; spre SSV si SV, coama Bucsoiu Mare.


Din acest punct, poteca se angajeaza pe o muchie care desparte obîrsiile vaii Rele (stînga) de adînca depresiune glaciara a vaii Malaesti (dreapta), ocoleste o ruptura de panta a crestei, trecînd pe flancul nordic al acesteia si dupa înca circa ½ ora, ne conduce într-o sea stîncoasa (2 285 m).

Ramificatia 4: La dreapta, spre cab. Malaesti pe Brîna Caprelor, circa 1 ora, marcaj triunghi albastru (vezi traseul 68, punctul Ramificatia l, pag. 184).

Spre stînga porneste Brîna Mare a Bucsoiului care se continua peste creasta vecina, pîna în V. Bucsoiului. Se observa aici ultimele exemplare de jneapan care ne arata ca sîntem la limita dintre etajul alpin inferior si cel alpin superior.

Traseul continua în urcus pieptis pe fete stîncoase si poteca devine slab vizibila (atentie la marcaj, în special pe vreme de ceata!). Dupa 15—20 min, de la Brîna Caprelor atingem o sea (2 425 m), de unde se profileaza înainte vîrful mamelonar al Bucsoiului4. Nu departe mai sus de aceasta sea, creasta pe care urmeaza drumul nostru se orienteaza catre S, spre Vf. Bucsoiului (în acest punct, 2 445 m). Spre V apare silueta masiva a muntelui Scara care se prelungeste catre N cu coama muntelui Țiganesti iar jos, caldarea superioara a vaii Malaesti5. Continuam urcusul pe coama si curînd ajungem în Vf. Bucsoiu (2 492 m).


De aici se observa: spre SSV, Vf. Omu; spre S, Creasta Morarului, spre SSE, Vf. Costila (2489 m).


Din acest punct coborîm repede pe coama stîncoasa, sudica a vîrfului, lasînd în stînga obîrsiile abrupte ale vaii Bucsoiului, dincolo de care, de la baza piramidei ce formeaza Vf. Bucsoiu se desprinde tot catre stînga coama, la început bine înierbata, ce formeaza Bucsoiu Mic sau Creasta Balaurului si care desparte V. Bucsoiului de V. Morarului. Drumul continua pe creasta si dupa circa 10 min. din vîrf ajungem într-o prima sea, Curmatura Bucsoiului (2 385 m), pe cumpana dintre bazinul superior al vaii Morarului (stînga) si cel al vaii Malaesti (dreapta). Urcam apoi tot în lungul crestei, printre bolovanisuri si iesim pe un prag orizontal6. Lasînd la stînga larga caldare superioara a vaii Morarului, drumul pe creasta coboara usor si curînd ne conduce în Curmatura Morarului (2 430 m).De aici, dupa 10 min. de urcus spre SV, pe coama larga ce se lasa din platoul vîrfului Omu, atingem extremitatea nordica a acestui platou, de unde dupa 3—5 min de mers catre S, aproape pe orizontala, ajungem la cabana Vf. Omu (2507 m).


Legaturi de la cab. Vf. Omu spre: Busteni prin V. Cerbului (69); Crucea Eroilor — cab. Caraiman (70); cab. Babele (71); cab. Pestera prin V. Obîrsiei (72); cab. Padina (si Pestera) prin Coltii Țapului — Șeaua Strunga (73); Bran prin V. Gaura (74); Bran prin Ciubotea (75); Bran prin Clincea (76); cab. Malaesti (67); cab. Dihamu prin Bucsoiu (68 A); cab. Poiana Izvoarelor prin Bucsoiu (68 B).


TUR DE ORIZONT DE PE VF. OMU


Spre N, jos, Currnatura Bucsoiului: spre NNE, Vf. Bucsoiu (2 492 m) si la dreapta vîrfului în fund, Postavaru; spre NE, în fund Piatra Mare; între aceasta si Postavaru, Pasul Timisului: spre NE, jos, V. Morarului: între ENE si NE Masivul Gîrbova si la orizont, Ciucasu; spre E, în primul plan, Creasta Morarului; spre ESE jos, V, Cerbului; spre SE, Vf. Costila (2489 m); spre SSE în fund, Vf. Furnica (2102 m); spre S, Vf. Coltii Obîrsiei (2488 m) si la stînga acestuia în fund, Vf. cu Dor (2006 m); spre SSV, V. Obîrsia Ialomitei iar în fund Zanoaga si Lespezi; între SSV si SV în primul plan, Vf. Bucura si la dreapta acestuia, la orizont, Leaota; spre SV, Gutanu (cu jnepenisuri) si în fund, Dudele; spre VSV, Spinarea Doamnelor si în fund, Pietrele Albe; spre V jos, V. Gaura, între abrupturile muntilor Doamnele si Gutanu si muntele Scara (dreapta), iar la orizont, masivul Iezer-Papusa; între V si VNV la orizont, masivul Fagarasilor; spre VNV în fund, masivul Piatra Craiului: între NV si NNV, Culmea Țiganestilor; spre NV jos în cîmpia Bîrsei, localitatea Zarnesti; spre NNV, creasta Omu-Bucsoiu, iar în fund, Magura Codlei; dincolo de aceasta la orizont, muntii Persani si la dreapta, la poalele dealurilor împadurite, localitatea Rîsnov.

1 Aceasta sea desparte muntele Bucsoiu (spre V) de Vf. Capatîna Porcului (1597) care apartine culmii Baiului si este situata pe cumpana apelor dintre bazinul Prahovei si cel al Oltului, respectiv între obîrsiile vaii Șipotului (spre S) si vaii Glajariei (spre N). Numele de „Pichetul Rosu" se trage de la fostul pichet românesc de graniceri din acest punct, care avea acoperisul vopsit în rosu.

2 Vînatorii spun ca aici toamna se aduna si se bat cocosii de munte, în perioada împerecherii.

3 De pe aceasta brîna a cazut si a murit „pe Bucsoiu drag si mult mîndru" cum spunea el, batrînul Gh. Stanila din Rîsnov, faimos vînator care a împuscat 59 de ursi în viata sa. Nu departe pe brîna se afla o placa comemorativa fixata în stînca.

4 Ierburile care alcatuiau pîna aici pajisti continui se raresc si în curînd, în lungul crestei, dispar cu totul, lasînd locul covoarelor scunde formate din plante lemnoase pitice, ca argintica (Dryas octopetala) si azalea pitica de munte (Loiseleuria procumbens), împreuna cu pernitele de Silene acaulis. Mai ales pe fata din stînga, sub creasta, covoarele mari de azalee ne arata ca aici iarna, zapada vîntuita nu se asterne decît în strat subtire si înghetat (scrob).

5 Sub creasta (spre est) se remarca vegetatia scunda a pajistii formata din pîlcuri mari de iarba ruginie (Elyna myosuroides) care tradeaza locurile puternic vîntuite iarna, cu zapada spulberata.

6 Aici se pot observa covoarele de salcie pitica (Salix herbacea), asternute în punctele cu stagnari de apa din topirea zapezilor.


romanian languageenglish language
 

Cauta Cazare

Exemplu: Sinaia , Hotel Continental , Valea Prahovei

 
 

Articole recente

Judetul Alba - obiective turistice

statiunea fantanele belis - o recreere de neuitat

ce imi place la - Paraul Rece

atractii turistice - Valea Prahovei

Litoral - Saturn

Zona turistica - Sfantu Gheorghe delta

Sinaia - zona turistica

slanic moldova - statiune balneara

Baile Felix - vacanta de vis

Zona Bicaz - peisaj

 
 

Aboneaza-te la Newsletter !

Cele mai noi oferte de cazare .

E-mail: 

 
 

Oferte de cazare

Poze Hotel Marea Neagra

Hotel Marea Neagra

Hotelul Marea Neagra este situat in statiunea Mamaia, la 50m de plaja, inconjurat de multa verdeata ... [ cazare Hotel Marea Neagra ]

Poze Hotel Turist suior

Hotel Turist suior

Sunt unele locuri despre care multi dintre noi nici nu stiu ca exista. Sunt unele locuri altfel ... [ cazare Hotel Turist suior ]

Poze Hotel SPORT

Hotel SPORT

Situat în staţiunea turistică EFORIE NORD, la o distanţă aproximativ egală ... [ cazare Hotel SPORT ]

Poze Hotel Cabana Vanatorilor

Hotel Cabana Vanatorilor

Situat la cea mai mare inaltime din Romania (la 1.100 m altitudine), la 25 km sud de orasul Brasov, ... [ cazare Hotel Cabana Vanatorilor ]

 
 

Tag-uri Cazare

 

administreaza cont

concurs online, concurs turism

PUBLICITATE

Aici poate fi oferta ta !

Pentru cei care doresc ca oferta lor sa fie listata aici puteti sa ne contactati, pentru a obtine mai multe detalii , folosind formularul din pagina de contact .