CAB. BABELE — BRÎNA MARE A CARAIMANULUI — CRUCEA EROILOR Marcaj: cruce albastra pîna la Ramificatie, apoi nemarcat. Timp: 1 ora. Diferenta de nivel: + 90 m (coboara 110 m; urca 200 m). Vezi traseul 22 pîna în punctul Ramificatie la pag. 112. De aici urmam spre stînga poteca nemarcata de-a coasta care se înscrie pe Brîna Mare a Caraimanului, pridvor în cea mai mare parte înierbat, care încinge în întregime abruptul sudic si sud-estic al Caraimanului ce cade în V. Jepilor. În urcus continuu de-a coasta, traversam vîlcelul stîncos ªistoaca Dracilor, dupa care poteca se orienteaza catre E, serpuind de-a lungul brînei pe sub peretii stîncosi ai Spinarii Caraimanului. În dreptul unei muchii stîncoase trecem pe sub tancul ascutit Omusorul, apoi, îndreptîndu-ne catre NE, drumul ne conduce curînd în ªeaua Caraimanului, larga platforma asezata în crestetul unui pinten desprins de sub Vf. Caraimanului si care înainteaza catre E, între V. Jepilor si V, Alba. La extremitatea estica a pintenului, în marginea abruptului se afla Crucea Eroilor (2 291 m).
Pajistile de pe brînele însorite ale Caraimanului ofera în miez de vara unul dintre cele mai încîntatoare aspecte ale vegetatiei alpine din Bucegi, cuprinzînd totodata si elemente specifice florei Carpatilor nostri, de mare valoare stiintifica. Covorul des de ierburi dominante (Sesleria haynaldiana, Carex sempervirens, Festuca saxatilis, Festuca amethystina, Festuca versicolor, Poa violacea) este împestritat cu sumedenie de plante cu flori viu colorate, dintre care unele cresc numai în Carpatii României ca de exemplu: Dianthus tenuifolius, Onohrychis transsilvanica, Cerastium transsilvanicum, Thymus pulcherimus, Centaurea, pinnatifida. La acestea se adauga specii dacice care cresc numai în Carpati si Balcani, ca Geranium coerulatum (raritate în Bucegi si Piatra Craiului), Senecio papposus, Carduus kerneri, Bromus barcensis. Brînele de pe versantii abrupti însoriti mai constituie statiunile de predilectie a celei mai pretuite podoabe ale muntelui, „floarea de colti" (Leontopodium alpinum), multa vreme smulsa cu lacomie de catre turisti si negustori de flori, astazi aparata de legile pentru ocrotirea naturii si refugiata pe cele mai greu accesibile locuri.
|
