|
CAB. CARAIMAN — V. JEPILOR — BUªTENl Marcaj: cruce albastra. Timp: 2½—3 ore. Diferenta de nivel: — 1 140 m. Traseul strabate zona stiintifica „Jepi-Caraiman" a rezervatiei naturale „Bucegi":, în care recoltarea plantelor de orice fel si parasirea potecii marcate sînt strict interzise. De la cabana Caraiman (2 025 m) poteca se angajeaza imediat în coborîs de-a lungul unui vîlcel stîncos (Vîlcelul Zapezilor), afluent al vaii Jepilor; trece apoi repede pe coastele înierbate de pe fata sudica a Caraimanului, unde descrie 4 serpentine, la capatul carora, dupa o portiune sapata în stînca si prevazuta cu cablu, atinge iarasi firul vîlcelului, iesind din nou pe fata din stînga, dupa cîteva serpentine scurte ajungem deasupra unei mari rupturi de panta a vaii. Coborim direct printr-un mic horn abrupt cu trepte naturale de stînca si cu cablu de siguranta, de la baza caruia poteca se îndreapta brusc catre dreapta, de-a coasta si sapata în stînca, reintrînd în firul stîncos si umed al Vîlcelului Zapezilor. De aici (dupa 20—30 min. de la cabana) intram într-un buruienis compact de stevie de munte (Rumex alpinus) instalat pe locul unei vechi tîrle la baza rupturii de panta (1 810 m) lînga Cascada Caraimanului (dreapta), impresionanta mai ales primavara si la începutul verii cînd valea are debit mare de apa. Din acest punct, catre stînga porneste pe fata Caraimanului largul pridvor înierbat Brîna Portitei. Continuînd coborîsul în serpentine, poteca strabate buruienisul, trece apoi pe coama dintre firul vaii si Vîlcelul Brînei Portitei si traverseaza firul bolovanos al acestui vîlcel. În dreapta, peste vale, se ridica versantul nordic, abrupt, al Jepilor Mici cu vegetatie bogata, specifica „dosurilor" de munte subalpine si alcatuite din pîlcuri de larice, de molid si din tufarisuri de jneapan si anin de munte. Poteca se prezinta de-a coasta si curînd (prevazuta cu cabluri coboara o zona abrupta mai întîi printr-o serpentina taiata în stînca apoi pe o scara de piatra. De la baza scarii (1680 m) coborîm repede prin cîteva serpentine pe coasta acoperita cu pajisti bogat înflorite, pîna în firul vaii Jepilor (1 600 m). Traversam valea, trecînd astfel de pe Caraiman pe Jepii Mici si continuam coborîsul, mai întîi printr-un horn stîncos, apoi de-a coasta pe sub stîncarii. Traversam apoi din nou firul vaii (1 560 m) si urcam putin pe malul opus, unde drumul continua pe o fata cu pajisti si pîlcuri de larice, descrie o serpentina si ne conduce îa limita superioara a padurii, în marginea unei raristi de larice, molid si paltin de munte, cu exemplare razlete de fag (1 485 m). Coborîsul continua prin rariste, apoi în serpentine printr-un faget si dupa circa 20 min. de la limita padurii traversam din nou valea (1 300 m). Drumul continua pe versantul nordic al Jepilor Mici, împadurit si puternic înclinat, mai întîi de-a coasta, apoi în numeroase serpentine. Dupa ce am trecut o portiune în care poteca este sapata în stînca si prevazuta cu cablu de siguranta, ajungem lînga un izvor ce iese din stînca (1 140 m). Spre stînga, pe malul opus al vaii se observa cascadele formate de numeroasele si bogatele izvoare din V. Spumoasa. Drumul continua în coborîs continuu de-a coasta, apoi direct prin padure si ne conduce în drumul carosabil, lînga casa fostelor cariere. Urmam spre dreapta acest drum, în lungul conductei de apa si dupa cîteva minute iesim la marginea padurii, lînga incinta fabricii de celuloza (1 000 m). Drumul, intrînd în Busteni, se continua cu str. Industriei si dupa circa 15 min. ne conduce în Bul. Libertatii (soseaua nationala), lînga fabrica de hîrtie Busteni. De aici la stînga, pe bulevard, spre gara Busteni (750 m distanta, circa 10 min.).
|